Ce este boala parodontală?

Boală parodontală, sau “parodontoza”, este o afecțiune multifactorială, inflamatorie care afectează țesuturile de susținere a dinților: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar. Inițial se manifestă prin sângerări gingivale, urmate apoi de “retragerea gingiilor și scăderea nivelului osos”, mobilitate dentară, iar, în final ajungându-se la pierderea dinților.

Cum ajungem să suferim de această afecțiune?

În cavitatea bucală sănătoasă se găsesc peste 700 de tipuri diferite de bacterii, majoritatea lor inofensive. Tipurile de bacterii care cauzează boala parodontală sunt numite bacterii parodontale.

În mod normal, aceste bacterii nu cauzează probleme însă, în anumite circumstanțe, pot deveni dăunătoare. Acest lucru se întâmplă atunci când stratul de bacterii și particule de alimente, cunoscut ca placă bacteriană, nu este îndepărtat prin periaj regulat.

Fără tratament, boala parodontală se poate agrava. Pe măsură ce placa bacteriană devine dură, se formează tartru, un strat de depuneri dure care nu poate fi îndepărtat prin periaj obișnuit. Boală parodontală are și unii factori favorizanți de ordin:

  • local: trauma ocluzală, carii dentare, edentații, obiceiuri vicioase.
  • generali: fiziologici (pubertate, menstruație, sarcina) sau unele boli sistemice (diabet zaharat, obezitate, patologii cardiace, leucemie).

Cum depistăm acasă dacă avem această afecțiune?

Comparativ cu alte afecțiuni de la nivelul cavitații orale, boală parodontală nu se caracterizează prin dureri intense, tumefacție, febra, limitarea deschiderii gurii.

În mod normal, gingiile sănătoase sunt ferme și de culoare roz pal, aceastea fiind singurele țesuturi de susținere a dintelui vizibile cu ochiul liber. Boală debutează lent, inițial prin modificarea constitenței gingiei (devine moale), apoi a culorii (devine albastră-violacee), apare senzație de prurit gingival (usturime), iar apoi apar sângerările gingivale, inițial provocate (în timpul periajului dentar sau al masticației), apoi acestea pot fi chiar spontane și destul de importante.

Treptat boala evoluează spre structurile profunde, gingia începe să se retragă de pe dinți, antrenând apoi și osul alveolar, apar pungile parodontale – “buzunarase” formate între os și dinte în care se acumulează bacterii, tartru, fragmente de os necrozat.

În final, apare mobilitatea dentară, iar dinții sunt expulzați din alveolele dentare

Ce putem face să prevenim pierderea dinților?

Boala parodontală este o afecțiune care poate fi în mare parte prevenită! Cauza principala pentru apariția bolii parodontale este igienă orală deficitară. Periajul zilnic, folosirea aței dentare și igienizările dentare profesionale regulate pot reduce foarte mult probabilitatea apariției bolii parodontale.

Pentru prevenirea acestei boli, cooperarea pacientului este esențială. Pacientul trebuie instruit în cabinetul dentar pentru a menține o igienă orală corectă:

  • tehnică corectă de periaj dentar
  • frecvența periajului – minim de 2 ori pe zi, fiind obligatoriu periajul de seară
  • folosirea aței dentare sau a periuțelor interdentare (adaptate pentru cazul fiecărui pacient)
  • utlizarea difertelor tipuri de apă de gură
  • folosirea periuței de dinți electrică (mult mai eficientă în îndepărtarea plăcii bacteriene) dar și a dușului buccal (favorizează masajul gingival

Se poate trata boala parodontală?

Tratamentul bolii parodontale este unul complex și are ca scop oprirea evoluției bolii. În funcție de severitatea bolii, există mai multe moduri de a trata această boală.

În faza inițială, se recomandă tratamentul non chirurgical, mult mai puțin invaziv, care cuprinde următoarele manopere:

  1. Igienizare profesională: detartraj supragingival, airflow, periaj profesional, urmate de o fluorizare topică.
  2. Tratarea tuturor proceselor carioase și extracția dinților cu mobilitate mare (deoarece ambele reprezintă un rezervor pentru bacteriile parodontopatogene)
  3. Netezirea radiculară – nivelează suprafețele rădăcinilor dinților, reducând depuneara ulterioară a plăcii bacteriene și a tartrului.
  4. Folosirea unor substanțe antiseptice pe bază de clorhexidină care au ca rol scăderea cantității de bacterii de pe suprafețele moi din cavitatea orală ( limba, obraji, buze ).

În formele avansate, recomandăm tratamentul chirurgical, deoarece chiar și o igienă foarte riguroasă în acest caz nu mai este suficientă pentru a stopa boală:

  1. Operația cu lambou – în această intervenție gingia este “ridicată”, rădăcinile dintelui fiind expuse pentru o mai bună igienizare
  2. Grefă de țesut moale – această intervenție constă în recoltarea unei mici cantități de țesut moale (de cele mai multe ori de la nivelul bolții palatine) și atașarea ei în zonele care prezintă retracții gingivale importante.
  3. Grefă de os – de cele mai multe ori, se utilizează os sintetic, ajutând la fixarea dinților, serviind totdată ca o platformă pentru regenararea osului natural.

Medicina dentară a progresat enorm în ultimii ani, dezvoltând tehnologii noi, non-invazive pentru tratamentul bolii parodontale, reducând nevoia de intervenții chirurgicale clasice cu bisturiu și șuturi. Una dintre aceste noi tehnologii este sistemul Vector Paro, utilizat în tratamentul pungilor parodontale, dar și a suprafețelor radiculare, prezentând numeroase beneficii:

  •  confort intra și post-operator, nefiind necesară anestezia
  • sterilizarea pungilor parodontale și a țesuturilor periimplantare
  • eliminarea sângerăriilor gingivale (pe moment) dar în același timp și protejând țesuturile gingivale
  • utilizarea cu success în intreținarea implanturilor dentare și menținerea acestora pe termen lung

Un alt concept nou, neinvaziv, utilizat în tratamentul bolii parodontale este laser-ul dentar, acesta având la rândul său numeroase avantaje:

  • eliminarea plăcii bacteriene de pe suprafața rădăcinii
  • eliminarea bacteriilor din pungile parodontale
  • obținerea unei zone compatibile cu regenerarea țesuturilor parodontale
  • nu există reacții alergice, nu este nevoie de nici un alt produs medicamentos adjuvant